Corel CS4, o minunăţie!

Toţi cei care mă ştiu vor spune despre mine că vorbesc mult, pun multe întrebări şi mă cert cu multă lume pe multe teme. Toate trei aspecte sunt importante, dar în seara asta ne axăm doar pe cel legat de certurile şi dezbaterile pe care le port în fiecare zi cu cine are ghinionul să-mi pice în cale.

Unul din subiectele care mi-a consumat cei mai mulţi nervi de-a lungul anilor a fost cuplul CorelDraw-Adobe Illustrator, bătălia epică între “softul pentru secretare şi  DTP-işti” şi “minunăţia de soft care face totul perfect”. Eu, când am început cariera de designer, am ales  Corel (versiunea 11 la momentul respectiv) pentru uşurinţa în utilizare, interfaţa grafică intuitivă şi alte câteva motive, în timp ce majoritatea mergea pe Illustrator (versiunea 10). Eu susţineam Corelul, majoritatea îl călca în picioare şi nu-i dădea nici o şansă.

Până la urmă şi la capăt, a trebuit să trec şi eu pe Illustrator, însă am continuat să mă cert cu toţi şi să susţin avantajele CorelDraw. Tot ce-mi doream era ca ceilalţi măcar să încerce Corel-ul, să vadă despre ce vorbesc, să observe ce putea să facă. Se pare că cineva, undeva, posibil vreun Moş Crăciun digital, a ales să-mi îndeplinească dorinţa, cu vârf şi îndesat. Illustratorul a ajuns la versiunea CS4 (14, dacă nu mă inşel) şi, spre marea mea surpriză, conţine destule chestii tare utile, pe care Corelul le avea de ani de zile: multipage, izolarea completă a conţinutului clipping mask-urilor, controller pentru gradienţi, etc. etc.

Zic că mi s-a îndeplinit dorinţa, nu doar pentru că lumea a ajuns să vadă despre ce avantaje ale Corelului vorbeam de ani de zile, dar, ţinând cont de numărul de lucruri teleportate din Corel în softul de la Adobe, am cam ajuns să lucrăm cu toţii într-un fel de Corel, numai că-l cheamă Illustrator CS4. Ha! Ce cadou mai bun poate primi un certăreţ, decât să i se spună tare şi apăsat: “Ai dreptaaaate!”?

Scris pe 17.01.09, la 02:44, în "Diverse"

Lăsaţi un comentariu

© 1984–până crăp, Măi